ISTORIC

Distrugătorul Regina Maria

Asul de pică al Marinei Regale Române

Actul oficial de iniţiere a comenzii de construcţie a contratorpiloarelor Regele Ferdinand şi Regina Maria l-a constituit rezoluţia preşedintelui Consiliului de Miniştri pe Referatul Inspectoratului General al Marinei nr. 345/05.10.1926, prin care se aproba realizarea a două contratorpiloare (distrugătoare), a unui submarin şi a unei nave bază. Primele negocieri s-au purtat cu Casa Pattison cu care s-a semnat, la 13 noiembrie 1926, un contract în baza Jurnalului Consiliului de Miniştri nr. 3393 din 10.11.1926.
Contratorpiloarele Regele Ferdinand şi Regina Maria, devenite distrugătoare, au fost construite de şantierele italiene CTT&Pattison, devenite ulterior Officine Meccaniche e Cantieri Navali di Napoli, după un proiect Thornicroft, începând cu 1927 şi până în1930 când au sosit în ţară.
Navele au fost lansate la apă 2 martie 1929, la Napoli, probele de recepţie durând până la 15 iunie 1930.
La 28 iulie 1930 au sosit la Napoli şi s-au ambarcat la bordul distrugătoarelor Regele Ferdinand şi Regina Maria ofiţerii, maiştrii şi trupa trimişi pentru completarea echipajelor (proveniţi în mare parte din echipajele distrugătoarelor tip M – Mărăşti şi Mărăşeşti).
La 4 septembrie 1930 distrugătoarele Regele Ferdinand şi Regina Maria au părăsit portul de origine luând drumul către ţară. La 7 septembrie 1930 la ora 13.00 au acostat în portul Constanţa.
Conform Ordinului de Zi nr. 35 al Comandamentului Marinei, navele au intrat în serviciu în 7 septembrie 1930, înscriindu-se în ordinea de bătaie a Diviziei de Mare, urmând ca la 27 mai 1931 în portul Constanţa, să aibă loc festivităţile prilejuite de botezul distrugătoarelor şi decorarea bricului Mircea cu „Semnul onorific pentru 40 de ani de serviciu”. La ceremonie au participat regele Carol al II-lea, Nicolae Iorga - preşedintele Consiliului de Miniştri, D.Ghica - ministru de externe şi alte oficialităţi.
Începând cu 1 iulie 1931 a format împreună cu distrugătoarele Regele Ferdinand, Mărăşti şi Mărăşeşti Escadrila de distrugătoare, comandată de cdor Schmidt S. Victor. La 22 iunie 1932 M.S. Regina Maria a dorit să viziteze nava care îi purta numele. Astfel, împreună cu 10 invitaţi a făcut un voiaj la Balcic, de unde s-a înapoiat în aceeaşi zi. La 23 aprilie 1937 a plecat într-un voiaj cu destinaţia Portsmouth, prilejuit de festivităţile nautice desfăşurate cu ocazia încoronării regelui George VI al Marii Britanii.
Sub comanda căpitan-comandorului Alexandru Stoianovici, a fost destinată să reprezinte România la serbările ocazionate de căsătoria prinţului moştenitor al Greciei, dar în perioada 4 – 6 ianuarie 1938, avându-l la bord pe prinţul moştenitor Mihai, o furtună i-a produs avarii grave şi a obligat nava să se întoarcă la Constanţa.
În 19 octombrie 1938 a participat la funeraliile preşedintelui Turciei Kemal Attaturk, comandantul navei căpitan comandorul Horia Măcellariu şi comandorul August Roman depunând o coroană de flori la mormântul acestuia
La 29 octombrie 1938, conform testamentului reginei Maria, trupul i-a fost înmormântat la Curtea de Argeş, iar inima a fost transportată la reşedinţa din Balcic (în Bulgaria de astăzi). De la Constanţa până în Balcic inima reginei a fost transportată cu distrugătorul Regina Maria, sub comanda căpitan comandorului Horia Măcellariu ( a fost adusă înapoi în ţară în 1940 când România a pierdut Cadrilaterul, fiind depusă în capela reşedinţei de la Bran).
Camuflate după modelul Kriegsmarine, distrugătoarele purtau ca semn de recunoaştere un dreptunghi alb cu crucea Sfântului Andrei, de culoare roşie iar în borduri aveau inscripţionate asul de cupă la distrugătorul Regele Ferdinand, asul de pică la Regina Maria, asul de treflă la Mărăşeşti şi asul de caro la Mărăşti.


HMS London
HMS London, fregată de tip 22 (generaţia a II-a) a fost construită între 1982-1984, când a fost lansată la apă. Operaţiunea de comisionare a avut loc în 1987, iar nava a primit numele Bloodhound şi numărul de bordaj F95. La solicitarea primarului capitalei britanice, în amintirea distrugătorului clasa “County” cu acelaşi nume cu oraşul Londra, tradiţie foarte populară în Marina Regală Britanică, nava a preluat numele de HMS London.
În 1988 nava a fost dislocată în Marea Baltică având misiunea de a testa echipamentul de detectare submarină pe navele ruseşti. În 1991 a fost dislocată ca navă comandant în forţa Royal Navy din Golful Persic. În 1993 a participat activ la Războiul din Golf, iar în anul 1995 a participat la războiul din Bosnia. În noiembrie 1998 a desfăşurat exerciţii în Marea Neagră cu nave aparţinând României şi Ukrainei, iar în perioada 21-24 noiembrie a vizitat portul Constanţa. A ieşit din serviciul Royal Navy în 1999.
În perioada cât a fost în serviciu a parcurs peste 300.000 Mm, a fost dislocată în climate de la arctice la tropicale şi a navigat o durată care depăşeşte 35.000 de ore, ceea ce înseamnă o rată de utilizare mai mare de 25% din ani.
În anul 2004 a început parcurgerea unui program de regenerare a fregatei, program care să asigure parametrii iniţiali ai tehnicii de la bord şi implementarea de tehnică şi armamente noi.

Fregata "Regina Maria"
În conformitate cu ordinul Ministrului Apărării nr. MS-47 din 10.03.2004, cu dispoziţiunea Statului Major General nr. B5/S/1090 din 17.05.2004, şi cu ordinul Şefului Statului Major al Forţelor Navale nr. B/S/416 din 28.06.2004, începând cu data de 01.08.2004 a intrat în vigoare statul de organizare al fregatei Regina Maria, nava cu numărul de bordaj F 222.
La data de 18.08.2004 cadrele militare din echipajul fregatei Regina Maria s-au prezentat la Şcoala de Aplicaţii a Foţelor Navale, în vederea constituirii echipajului şi desfăşurării centralizate a pregătirii iar la data de 30 martie 2005 întregul echipaj a fost dislocat în baza navală NELSON din Portsmouth în vederea începerii pregătirii în comun.
La 4 aprilie 2005 primii 76 militari au început cursul de familiarizare cu nava, iar la 12 aprilie 2005 s-au mutat la bordul navei în vederea dublării serviciilor de zi.
La data 16.04.2005 a fost semnat acordul de recepţie a fregatei Regina Maria de către Comisia de Acceptanţă.
La 21 aprilie 2005 a avut loc ceremonialul de înmânare a pavilionului navei şi de intrare a acesteia în serviciul Forţelor Navale Române, iar la 14 iulie 2005 fregata a părăsit baza navală NELSON/Portsmoth, începând marşul către ţară.
La 25 iulie 2005, în prezenţa preşedintelui României, domnul Traian Băsescu, a avut loc ceremonialul de primire a fregatei Regina Maria în portul Constanţa, nava intrând în subordinea Comandamentului Operaţional Naval.
La data de 01.07.2006, în baza Ordinului Ministrului Apărării Naţionale nr M.S.28 din 20.02.2006 fregata Regina Maria trece din subordinea Comandamentului Operaţional Naval în subordinea Flotilei 56 Fregate.
La 3 august 2009 au loc primele apuntări pe timp de noapte cu elicopterul IAR 330 Puma NAVAL pe fregata tip T22R (Regina Maria), iar în octombrie 2009 a devenit prima navă românească care a luat comanda unei grupări navale NATO.
Fregata Regina Maria este capabilă să execute lupta în toate cele trei medii: la suprafaţă, aerian şi sub apă. Principalele misiuni pe care le poate îndeplini sunt: navă de comandă a unei grupări navale, participarea la operaţiuni comune sau colective, supravegherea situaţiei navale şi controlul traficului maritim în marea teritorială, zona contiguă şi zona economică exclusivă, protecţia căilor de transport şi de comunicaţii maritime, sprijinirea forţelor specializate în combaterea poluării apelor maritime, contrabandei şi transporturilor ilicite de armament şi droguri, participarea la acţiuni naţionale şi internaţionale de căutare şi salvare pe mare sau ajutor umanitar, instruirea navală pe mare.
Prin Nota Documentară a Serviciului Istoric al Armatei cu nr. A 3471 din 15 iulie 2010, fregata Regina Maria este recunoscută ca şi continuatoare a tradiţiilor distrugătorului Regina Maria, intrat în serviciu la 07.09.1930 (ziua navei).