Jᴜrnal de bord – Ziua 1 la Nava-Şcoală ”Mircea”

19 aprilie 2021 – Portul Militar Constanța

O zi perfectă de aprilie. Deasupra Portului Militar Constanța se întinde, în nemărginirea sa, cerul într-o discretă nuanță de nu-mă-uita. De la depărtare, catargele navei-școală „Mircea” seamănă cu trei coloane către infinitul văzduhului. Puțin după ora 08:00, pavilionul și geacul flutură în adierea brizei răcoroase de primăvară, iar pe schela navei se aud pașii de entuziasm ai elevilor militari. Înaintează pe trepte tăcuți și curioși, încercând să cuprindă cu simțurile cât mai mult din tot ceea ce transmite „bătrânul «Mircea»”. Au auzit, până acum, fel de fel de relatări și legende cu „Bricul «Mircea»” ca personaj principal, însă povestea fiecărei generații care a pășit vreodată pe puntea de tec a bătrânului velier este unică, prin trăirile fiecărui cadet.

Aliniați în formație la puntea centru, elevii militari sunt întâmpinați de Locotenentul Attila Bokor, cel care, pentru astăzi, ține locul secundului navei. Pe un ton prietenos, dar totuși ferm, le urează cadeților bun-venit la bord și trece în revistă regulile esențiale care trebuie respectate la bord. Pe scurt le descrie programul zilei, fără a le dezvălui principala surpriză.

Pentru a evita aglomerația, elevii sunt împărțiți pe grupe și, rând pe rând, coboară în pântecul „bricului «Mircea»”, în cazarma 3, locul unde nenumărate generații au lăsat amprenta unor experiențe unice, locul unde fiecare a învățat, la început stângaci, să întindă hamacul, locul unde în arșița toropitoare a verii s-au desfășurat cursuri, locul unde, la finalul zilei, gândurile își găsesc loc pe câte un petic de hârtie înainte să devină doar amintiri. Toate aceste experiențe le sunt rezervate acum elevilor militari de anul I, în cele două săptămâni, pe care le vor petrece la bordul velierului simbol al Forțelor Navale Române.

Sub îndrumarea șefului de echipaj, Maistru militar clasa a II-a Marian Sava, un elev este selectat să completeze registrul prin care fiecare dintre colegii săi își ia în primire hamul de protecție pentru lucrul în arboradă și vesta de salvare. Cu hamurile la purtător, elevii ies din nou, ordonat, pe punte pentru cea mai spectaculoasă activitate a zilei. Ajutați de instructorii militari, elevii se echipează cu hamurile și ascultă cu atenție prezentarea și instructajul făcute de Locotenentul Ștefan Scutelnicu privind arborada și lucrul în arboradă. De la înălțimea dunetei, comandantul navei, Comandorul Mircea Târhoacă, supraveghează bunul mers al lucrurilor. Unde consideră necesar, intervine și le dă elevilor câte un sfat despre cum să descurce mai bine cu noile lor activități.

După ce le prezintă regulile și se asigură că toți cadeții sunt echipați corespunzător și corect, Lt. Scutelnicu, ajutat de Aspirantul Ștefan Șimon, formează grupe de câte patru elevi care vor face primii pași pe grijele. Elevii nu se așteaptă se intre atât de repede în miezul lucrurilor, însă primesc totul cu bucurie și entuziasm. Privind către înălțimea arborelui trinchet fiecare îi promite peste umăr colegului de lângă el că va urca până la rândunică.

Rând pe rând, grupele de câte patru elevi urcă pe caviliere, în dreptul sarturilor. Cu mâinile bine fixate pe acestea, urmează primul pas pe parâma grijelei. Senzația trezește tot mai multă adrenalină pe măsură ce pașii înaintează la înălțime. Cu briza mării care le mângâie spatele ca un spirit protector, elevii militari duc fiecare la îndeplinire primul antrenament de urcare în arboradă. La coborâre primesc felicitările de rigoare pentru curaj, dar și observațiile instructorului pentru corectarea poziției și a execuției la următorul antrenament.

Prima zi de instrucție la bordul navei-școală „Mircea” se încheie pentru viitorii maiștri militari de marină cu activitatea de cunoaștere a navei. Oficiile de gazdă le face tot Lt. Bokor, care prin tonul vocii și prin discurs reușește să le transmită cadeților nou-sosiți la bord sentimentul de camaraderie și apartenență la ceea ce numim cu mult patos Marea Familie a Forțelor Navale.

Comunicat de presă

BackShare: