Escală bretonă. La Brest pentru a patra oară în istoria de 80 de ani a N.Ș.Mircea

În ziua în care în Normandia se comemorau 75 de ani de la debarcarea aliaților, N.Ș.Mircea intra spectaculos în baza navală din Brest cu cadeții salutând pe vergi și în sunetul muzicii bretone care răsuna din difuzoarele navei, spre încântarea gazdelor noastre care au remarcat cu plăcere gestul nostru de curtoazie. Velierul școală se află pentru a patra oară aici la Brest, după participarea din anul 2008 la festivalul maritim Sărbătoarea Brestului, după escala din 2004, la întoarcerea din marșul din Statele Unite și după cea din 28 noiembrie 1965 – 6 ianuarie 1966, pentru reparații strict necesare după furtuna care aproape a scufundat nava noastră aflată la remorcă în drum spre șantierul Blohm und Voss după ce parâma s-a rupt și a rămas în voia valurilor. Însă eroismul echipajului a fost cel care a salvat nava după două zile și nopți de luptă cu oceanul și desigur, și intervenția remorcherului  francez Rhinoceres care a readus nava în portul Brest. Episodul dramatic este bine cunoscut în marina noastră dar, vă asigur, că și printre marinarii din Brest după cum am avut ocazia să constat după o întâlnire cu jurnaliștii de aici iar în precedenta escală din 2008 la bord a fost organizată și o întâlnire între salvatorii francezi de atunci, repectiv comandantul remorcherului Rhinoceres, Vincent Craignou și echipajul român, bine mediatizată la momentul respectiv.
Revenind la escala de acum, trebuie să precizăm că a fost organizată prin eforturile domnului Sorin Moga, fostul consul onorific al României la Brest (din 2008 și până anul trecut, când consulatul a fost mutat la Rennes) și care a fost cel care a depus toate eforturile pentru ca șederea noastră aici și programul oficial să decurgă cât mai bine. A fost o escală tehnică, dar cu foarte multe activități, atât cu Marina Militară franceză și Școala Navală, cât și cu comunitatea românească din zonă. Aproape imediat după acostare, am fost primiți chiar în clădirea de secol XVIII a primului port militar de către domnul comandor Xavier Mazauric, comandantul Bazei Navale Brest, cea mai mare de la litoralul atlantic al Franței. Să menționăm că, este pentru prima dată când nava noastră acostează în baza navală, la precedentele escale fiind acostați la cheul de la poalele castelului construit de Vauban, chiar lângă podul Recouvrance, singura zonă care a rămas intactă după bombardamentele aeriene ale aliaților și asediul orașului până la capitularea germanilor în septembrie 1944. Baza navală este mare. Ca o curiozitate, aici se află și unele din faimoasele adăposturi ale submarinelor germane din al doilea război mondial - ținta atacurilor aeriene asupra orașului – iar traficul naval militar este unul semnificativ, cu numeroase intrări și ieșiri de nave. La pontonul de la cheul K am stat alături de avizoul Comandant Blaison, o mai veche cunoștință a marinarilor militari români datorită escalelor din Constanța din ultimii 25 de ani. Tot în prima zi 40 dintre cadeții noștri au plecat cu o navă de transport persoane (pe apă drumul este mai scurt cu o oră decât pe uscat) la Școala Navală din Lanveoc-Poulmic - aflată pe o peninsulă, un domeniu de câteva zeci de hectare și asupra căreia o să revin mai jos – pentru a participa la competiții sportive cu colegii francezi. Fiind o escală tehnică, aici s-au făcut și plinurile la combustibil și alimente. O imagine frumoasă a tuturor membrilor echipajului disponibili, inclusiv maiștri militari și ofițeri, ”all hands” cum spun britanicii, înșirați pe cheu și ponton aducând la bord proviziile, o altă expresie a spiritului Mircea și coeziunii echipajului.
În prima zi a fost oferit și un prânz la bord de către comandantul navei și al marșului gazdelor noastre franceze. Au onorat invitația domnul Francoise Cuillandre, primarul Brestului, domnul Tino Kerdraon, consilier și inițiatorul relațiilor cu România și Constanța, fost deputat,  Sylvie Cariou, președinta asociației de înfrățire, Daniel Stoenescu din asociația românilor de aici și desigur, domnul Sorin Moga. A urmat vizita noastră de răspuns la primăria orașului unde domnul primar ne-a primit ca între vechi prieteni. La loc de cinste se afla protocolul de prietenie și de înfrățire a Brestului cu Constanța semnat în 1993, relații cordiale care continuă și în prezent. S-au depănat amintiri, s-au schimbat cadouri simbolice, comandorul Mircea Târhoacă a semnat în cartea de onoare iar domnul primar ne-a adresat invitația oficială de a participa anul viitor cu N.Ș.Mircea la Fete de Brest – Sărbătoarea Brestului.
Spre seară cadeții români au revenit la bord dar nu singuri, ci însoțiți de 38 de colegi francezi de la Școala Navală. Ai noștri au fost gazdele perfecte, le-au prezentat nava de la prova la pupa, au râs, au glumit, au făcut fotografii după care au coborât în cazarmă și au luat masa împreună. O experiență incredibilă pentru toți, pentru câteva ore au format un ”echipaj” cu adevărat internațional: români, francezi, albanezi, chinezi, bulgari și ucraineni. S-au simțit bine și, chiar dacă nu vă vine să credeți, francezii au apreciat la superlativ mâncarea românească. Comandorul Gabriel Duță, șeful practicii de la bord: „Neașteptată și pentru noi a fost atitudinea studenților francezi care, după câteva meciuri amicale de volei și un concurs de orientare în echipe mixte, au fost invitați la masă la bord și au petrecut câteva ore agreabile, i-am urmărit cu toții, în compania cadeților români.”  În același timp avea loc și o cină oficială la bord oferită autorităților militare franceze și la care au fost prezenți comandorul Xavier Mazauric, comandantul bazei navale, locotenent-comandorul Thomas Vuong, locotenent-comandorul Pelatan, doamna Fiona Simoneau-Byrne, toți de la Școala Navală, Sorin Moga și ofițerul  nostru de legătură, căpitanul Jean-Francoise Jaouen.
Furtuna Miguel care venea pe urmele noastre din Biscaya a ajuns în a doua zi a escalei și la Brest unde a plouat torențial pe tot parcursul zilei. Asta nu a împiedicat ca o nouă delegație de cadeți și ofițeri români să viziteze Școala Navala pe parcursul câtorva ore. Instituția de învățământ militar de marină de aici, Ecole Navale – Grande Ecole Militaire de la Mer cum se prezintă, își respectă blazonul și istoria de aproape 190 de ani fiind înființată în 1830. Chiar dacă tot timpul a funcționat la Brest – cu excepția celui de-al doilea război mondial – aici la Lanveoc este cea de a treia locație în care se află. Un spațiu imens, cu toate facilitățile necesare instruirii celor peste 1300 de cursanți: săli de sport, laboratoare, simulatoare, poligon de tragere, propriul port cu zeci de ambarcațiuni, spații de cazare, amfiteatre, etc. toate foarte moderne și la cele mai înalte standarde. Gazda noastră a fost locotenent-comandorul Thomas Vuong, comandantul studenților, care ne-a făcut un tur complet în timp ce cadeții noștri au făcut același lucru dar împreună cu colegii lor francezi din anul I. O experiență interesantă și suntem convinși că în viitorul apropiat Academia Navala va iniția o colaborare între cele două instituții de elită. Comandorul Gabriel Duță: „Studenții și elevii au fost încântați să descopere că baza materială de instrucție și învățământ de aici de la Ecole Navale este asemănătoare cu cea din Academia Navală Mircea cel Bătrân și Școala Militară de Maistri Militari a Forțelor Navale Amiral Ion Murgescu și chiar aș putea spune că simulatorul integrat de navigație din Academia Navală este chiar mai modern și mai complex decât cel francez. Ne-a impresionat foarte mult în primul rând locația Școlii Navale, un perimetru larg, relativ izolat, pe malul Atlanticului în capătul golfului Brest, înconjurat de pădure, beneficiind de o marină amenajată cu o multitudine de ambarcațiuni cu vele și motor și care stau la dispoziția personalului care se instruiește aici. Am găsit interesantă diversitatea programelor de studii pentru că aici se pregătesc nu numai viitorii ofițeri ai Marinei franceze ci și maiștrii de marină și personalul care urmează diverse cursuri de formare continuă, în jur de 1300 de cursanți în fiecare an. Chiar dacă în acest moment relațiile Academiei Navale cu Școala Navală din Brest nu sunt așa cum ne-am dori să fie, sperăm să le dezvoltăm. Am făcut un prim pas anul acesta și vom ambarca un student francez la bord la Lisabona, în luna iulie, care ne va însoți până la Constanța. Un pas mic poate dar sperăm noi cu o deschidere ulterioară mare. Pot să menționez că și pe durata vizitei noastre la Școala Navală studenții francezi repartizați grupului nostru i-au condus pe cadeții români prin toate facilitățile de învățământ, de cazare sau recreere. Apreciez această vizită ca fiind un succes, cel puțin din punctul de vedere al creării unei imagini în mintea cadeților noștri despre ce înseamnă o școală navală a unei țări cu tradiție în marină și diplomație navală.”
Și aici la Brest nu putea să lipsească din program întâlnirea cu comunitatea românească din zonă. S-a întâmplat în cea de a treia zi când la bord s-au aflat aproximativ 60 de persoane, cetățeni români rezidenți în zona Brestului, care au vizitat nava, au vorbit cu cadeții și membrii echipajului sau au depănat amintiri de la precedenta noastră escală aici din 2008. Domnul Sorin Moga, fostul consul onorific al României la Brest până anul trecut și cel care s-a implicat și anul acesta în organizarea escalei noastre: „Am ținut să organizez această escală în primul rând pentru că sunt român, pentru că trăiesc la Brest, deci sunt locuitor al Bretaniei și am vrut ca eu și comunitatea românească de aici să beneficiem de această oportunitate extraordinară de a vizita nava și a face ca echipajul să se simtă cât mai bine acolo unde trăim noi. Relațiile dintre Brest și România sunt vechi, începute în 1989 când autoritățile locale de atunci au mers în România și s-au oprit la Constanța punând bazele înfrățirii orașului cu Brest iar de atunci România și Constanța sunt foarte bine văzute aici. Acum, în 2019, autoritățile locale au fost mai mult decât entuziasmate de faptul că N.Ș.Mircea s-a oprit în escală la Brest și au considerat asta un semn de mare onoare. În ultima zi am organizat împreună cu asociația Doina Finistere Roumanie, asociația culturală a românilor din Brest, o vizită la N.Ș.Mircea și o întâlnire cu membrii echipajului. Printre participanți s-au aflat ghizi care au asigurat și traducerea pentru vizitatorii navei din 2008, precum și alți membri ai comunității române. Ne-am bucurat de această bijuterie a României discutând cu toată lumea, vizitând nava și am  observat cum s-au înfiripat primele legături între cadeți, ofițeri sau membri ai echipajului și locuitorii de origine română ai Brestului. Felicit echipajul și am un sentiment de mândrie pentru această navă minunată. La Brest o să fiți întotdeauna bine primiți și continuați tot așa.” De la ambasada României de la Paris a fost prezentă doamna consilier Mioara Pituț, cea care se ocupă cu relațiile cu comunitățile românești. Surpriza plăcută a fost că a ajuns și colonelul ing. Constantin Paraschivu, atașatul apărării al României în Franța (de fapt acreditat și în Elveția, Belgia, Olanda, Luxemburg și Senegal) care a petrecut câteva ore agreabile la bord înainte de pleca spre Cherbourg unde urma să se întâlnească cu detașamentul de parașutiști militari români care a participat la comemorarea a 75 de ani de la debarcarea din Normandia, detașament din care fac parte și câțiva dintre scafandrii de luptă din Forțele Navale Române. „N.Ș.Mircea este extraordinară. O știam din povești, din imagini dar să o cunoști pe viu este altceva. Este o istorie vie, acum am avut ocazia să o vizitez, cred că este o experiență pentru toți cadeții și care le marchează cariera.Echipajului îi doresc să folosească fiecare zi pentru a se instrui, bucurați-vă de timpul petrecut la bord, de vremea frumoasă și de vizitele în porturile de escală. Multă sănătate și am onoarea să vă salut!” ne-a declarat domnul colonel ing. Constantin Paraschivu.
Duminică dimineață am părăsit baza navală din Brest și ne-am îndreptat spre Le Havre. Continuă rutina vieții la bord în navigație cu motor, cu ateliere de lucru în care li se prezintă cadeților echipamentele de vitalitate și stins incendii sau acordarea primului ajutor. Luni noapte am intrat pe fluviul Sena cu pilot la bord pentru a ajunge la Rouen marți dimineață și a participa la festivalul maritim Armada de Rouen 2019. Au fost doar două zile de navigație și  240 de mile marine dar pe un itinerariu superb pe Sena Maritimă și o sărbătoare maritimă extraordinară unde ne așteaptau deja peste 50 de mari veliere și nave din întreaga lume, inclusiv nava soră Eagle din Statele Unite ale Americii.

Text și foto: Bogdan Dinu

Comunicat de presă

BackShare: